Credinta ca evenimentele sînt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii platite si muncii de acasa, din gospodarie, facîndu-i pe oameni sa fie mai putin stresati? Acestei întrebari îi raspunde Ruth Weston într-un articol din "Family Matters" nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere a Familiei.

Abilitatea de a controla evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic si, în consecinta, ca un scop înalt, împartasit de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal real, o credinta generala în controlul personal asupra circumstantelor a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducînd stresul.

S. Kobasa, în lucrarea "The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress and Health", 1982, descrie existenta unui simt al controlului personal ca o componenta a "duritatii" - o dispozitie de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore în viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana "severa" este mai putin de asteptat sa se îmbolnaveasca dupa expenenta acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce la o stare de depresie cronica.

Ne putem astepta, deci, ca persoana care încearca o echilibrare a cerintelor familiei si muncii platite sa fie în stare sa învinga stresul schimbarilor, sa fie atenta la aspectele bune, pozitive a1e vietii, sa evite depresia si sa ramîna sanatoasa daca realizeaza controlul asupra modului sau de viata.

Totusi exista o confuzie în literatura privind notiunea de control si cum ar putea fi el masurat. Conceptul lui Patter (1966) de "locus al controlului", puternic influent, afirma ca oamenii dezvolta o expectatie genera1izata, în sensul daca evenimentele care li se întampla sînt cauzate de catre ei însisi (o "orientare interna") sau de catre alti oameni, de soarta, noroc ori sansa (o "orientare externa"). Patter crede ca acest locus al orientarii controlului este mai de asteptat sa influenteze modul în care oamenii interpreteaza evenimentele noi si ambigue.

Importanta crescuta acordata încrederii în control a produs în literatura de specialitate proliferarea scalelor de masurarea "locului controlului". In mod eronat, cercetatorii au presupus adesea ca aceste sca1e masoara calitati precum simtul competentei sau maiestria cle a depasi evenimentele. Totusi exista o diferenta între conceptul de locus al controlului si competenta.

R. Lazarus si S. Folkman, în 1984, în lucrarea "Stress, Appraisal and Coping", arata ca parerile despre control sînt diferite si conforme cu modelul de stres psihologic al unei persoane, model dependent cle gradul în care o persoana se simte provocata sau amenintata de cerintele vietii. Un simt al amenintarii intervine atunci cînd o persoana se îndoieste de abilitatea ei de a învinge cerintele importante ale vietii. Daca o persoana este amenintata, este de asteptat sa devina anxioasa sau îngrijorata. Pe de alta parte, intervine un simt al controlului cînd ea crede ca poate, cu un efort considerabil, sa conduca solicitarile vietii si se centreaza pe ele ca sa faca experienta placuta.

Totusi, Lazarus si Folkman au scos în evidenta faptul ca exista perioade cînd credinta în controlul personal poate spori simtul amenintarii - de exemplu, cînd i s-a parut ca exercitarea controlului cere sa actioneze împotriva principiilor personale sau concluce la pierderea prieteniei. Astfel, o mama care doreste sa preîntîmpine neajunsurile financiare prin luarea unei slujbe întregi, este în situatia de a-si parasi copiii în institutii de îngrijire; ea poate gasi acest stil de viata foarte stresant în conditiile în care crede cu fermitate ca "Iocul mamei este în casa" sau ca relatiile ei cu copiii se vor deteriora daca sînt dati altora spre îngrijire.

Lazarus si Folkman subliniaza faptul ca anumite scopuri ale controlului pot coexista, acoperind atît circumstantele externe, cît si starile interne - cle exemplu, schimbînd conditiile externe, tolerînd durerea, controlînd reactiile, pastrînd imaginea de sine si mentinînd morala.

Astfel, oamenii pot încerca sa armonizeze cerintele muncii platite si ale celei facute acasa, în gospodarie ca sa sporeasca propriie resurse. De exemplu, ei pot delega responsabilitati, în felul acesta renuntînd la un anume contro, dar, in acelasi titnp, conducînd la indeplinirea unor sarcini necesare. Altii pot încerca sa-si schimbe propriile scopuri - de exemplu, ei pot învata sa tolereze gospodaria (casa) mai în dezordine sau sa coboare aspiratiile profesionale. Desi ei pot sa nu realizeze acest lucru, strategiile de a depasi dificultatile reprezinta forme diferite de exercitare a controlului.

In genera deci, pare ca un simt al controlului personal poate ajuta oamenii sa depaseasca greutatile si sa se bucure de echilibrarea muncii platite cu cea de acasa. Pe de alta parte, poate fi foarte demoralizant sa descoperi cum, contrar principalelor noastre expectatii si ale a1tora, nu putem stapîni cerintele vietii. Unele din cerintele "dificile" pot fi cele pe care le producem singuri. Modificîndu-ne scopurile, stabilind prioritati si delegînd responsabilitati, putem reduce presiunile exercitate asupra noastra si, plini de speranta, sa mentinem un simt al controlului si deci al confortului psihic.

Anca TOMESCU, psiholog, Centrul de studii si Cercetari pentru Tineret

Sursa: Psychology Index, Mircea Enache