|
Credinta ca evenimentele
sînt personal controlabile poate crea un echilibru al muncii
platite si muncii de acasa, din gospodarie, facîndu-i pe
oameni sa fie mai putin stresati? Acestei întrebari îi
raspunde Ruth Weston într-un articol din "Family Matters"
nr. 28, aprilie 1991, revista a Institutului Australian de Studiere
a Familiei.
Abilitatea de a controla
evenimentele a fost descrisa adesea ca fiind foarte importanta
pentru siguranta de sine reala si pentru starea de confort psihic
si, în consecinta, ca un scop înalt, împartasit
de majoritatea oamenilor. Mai mult, indiferent de controlul personal
real, o credinta generala în controlul personal asupra circumstantelor
a fost considerata drept o resursa importanta pentru depasirea
dificultatilor vietii, sporind confortul psihic si reducînd
stresul.
S. Kobasa, în lucrarea
"The Hardy Personality: Toward a Social Psychology of Stress
and Health", 1982, descrie existenta unui simt al controlului
personal ca o componenta a "duritatii" - o dispozitie
de personalitate care reduce stresul schimbarilor majore în
viata, cum ar fi desfacerea casniciei, pensionarea, schimbarea
domiciliului. Kobasa afirma ca o persoana "severa" este
mai putin de asteptat sa se îmbolnaveasca dupa expenenta
acumularii unor astfel de evenimente. Contrar, un simt al lipsei
puterii a fost adesea tratat ca o disfunctie care ar putea conduce
la o stare de depresie cronica.
Ne putem astepta, deci,
ca persoana care încearca o echilibrare a cerintelor familiei
si muncii platite sa fie în stare sa învinga stresul
schimbarilor, sa fie atenta la aspectele bune, pozitive a1e vietii,
sa evite depresia si sa ramîna sanatoasa daca realizeaza
controlul asupra modului sau de viata.
Totusi exista o confuzie
în literatura privind notiunea de control si cum ar putea
fi el masurat. Conceptul lui Patter (1966) de "locus al controlului",
puternic influent, afirma ca oamenii dezvolta o expectatie genera1izata,
în sensul daca evenimentele care li se întampla sînt
cauzate de catre ei însisi (o "orientare interna")
sau de catre alti oameni, de soarta, noroc ori sansa (o "orientare
externa"). Patter crede ca acest locus al orientarii controlului
este mai de asteptat sa influenteze modul în care oamenii
interpreteaza evenimentele noi si ambigue.
Importanta crescuta acordata
încrederii în control a produs în literatura
de specialitate proliferarea scalelor de masurarea "locului
controlului". In mod eronat, cercetatorii au presupus adesea
ca aceste sca1e masoara calitati precum simtul competentei sau
maiestria cle a depasi evenimentele. Totusi exista o diferenta
între conceptul de locus al controlului si competenta.
R. Lazarus si S. Folkman,
în 1984, în lucrarea "Stress, Appraisal and Coping",
arata ca parerile despre control sînt diferite si conforme
cu modelul de stres psihologic al unei persoane, model dependent
cle gradul în care o persoana se simte provocata sau amenintata
de cerintele vietii. Un simt al amenintarii intervine atunci cînd
o persoana se îndoieste de abilitatea ei de a învinge
cerintele importante ale vietii. Daca o persoana este amenintata,
este de asteptat sa devina anxioasa sau îngrijorata. Pe
de alta parte, intervine un simt al controlului cînd ea
crede ca poate, cu un efort considerabil, sa conduca solicitarile
vietii si se centreaza pe ele ca sa faca experienta placuta.
Totusi, Lazarus si Folkman
au scos în evidenta faptul ca exista perioade cînd
credinta în controlul personal poate spori simtul amenintarii
- de exemplu, cînd i s-a parut ca exercitarea controlului
cere sa actioneze împotriva principiilor personale sau concluce
la pierderea prieteniei. Astfel, o mama care doreste sa preîntîmpine
neajunsurile financiare prin luarea unei slujbe întregi,
este în situatia de a-si parasi copiii în institutii
de îngrijire; ea poate gasi acest stil de viata foarte stresant
în conditiile în care crede cu fermitate ca "Iocul
mamei este în casa" sau ca relatiile ei cu copiii se
vor deteriora daca sînt dati altora spre îngrijire.
Lazarus si Folkman subliniaza
faptul ca anumite scopuri ale controlului pot coexista, acoperind
atît circumstantele externe, cît si starile interne
- cle exemplu, schimbînd conditiile externe, tolerînd
durerea, controlînd reactiile, pastrînd imaginea de
sine si mentinînd morala.
Astfel, oamenii pot încerca
sa armonizeze cerintele muncii platite si ale celei facute acasa,
în gospodarie ca sa sporeasca propriie resurse. De exemplu,
ei pot delega responsabilitati, în felul acesta renuntînd
la un anume contro, dar, in acelasi titnp, conducînd la
indeplinirea unor sarcini necesare. Altii pot încerca sa-si
schimbe propriile scopuri - de exemplu, ei pot învata sa
tolereze gospodaria (casa) mai în dezordine sau sa coboare
aspiratiile profesionale. Desi ei pot sa nu realizeze acest lucru,
strategiile de a depasi dificultatile reprezinta forme diferite
de exercitare a controlului.
In genera deci, pare ca
un simt al controlului personal poate ajuta oamenii sa depaseasca
greutatile si sa se bucure de echilibrarea muncii platite cu cea
de acasa. Pe de alta parte, poate fi foarte demoralizant sa descoperi
cum, contrar principalelor noastre expectatii si ale a1tora, nu
putem stapîni cerintele vietii. Unele din cerintele "dificile"
pot fi cele pe care le producem singuri. Modificîndu-ne
scopurile, stabilind prioritati si delegînd responsabilitati,
putem reduce presiunile exercitate asupra noastra si, plini de
speranta, sa mentinem un simt al controlului si deci al confortului
psihic.
Anca TOMESCU,
psiholog, Centrul de studii si Cercetari pentru Tineret
Sursa: Psychology Index,
Mircea Enache
|