Joi, 10 octombrie 2002
Institutul de Sanatate Publica Bucuresti

Joi, 10 octombrie orele 9:00, la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, sectia de medicina muncii a avut loc o sesiune de informare intitulata: Sa prevenim bolile profesionale cauzate de stresul profesional!

Intalnirea a fost organizata in cadrul Saptamanii europene pentru Securitate si Sanatate in Munca, care are loc in luna octombrie, 2002. Este o campanie de informare, constientizare si promovare a activitatilor care au ca scop sanatatea si securitatea la locurile de munca din Europa. Ea este coordonata de catre Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate In Munca cu sediul in Bilbao si se adreseaza tuturor locurilor de munca, institutiilor cu activitati In domeniul sanatatii si securitatii in munca, organizatiilor, confederatiilor sindicale, intreprinderilor, managerilor, angajatilor si reprezentantilor angajatilor. Acestea includ sesiuni de informare, si activitati medicale de evaluare a riscurilor pentru sanatate la locurile de munca, instruiri, distribuire de materiale informative, lansarea unei noi politici pentru locurile de munca, scheme ce incurajeaza participarea angajatilor si a reprezentantilor lor sau cooperarea cu alte intreprinderi si organizatii sau subcontractarea unor activitati in parteneriat. Sloganul Saptamanii Europene din acest an este ”Munca fara Stres”.

Stresul profesional se afla pe locul doi in ierarhia problemelor de sanatate profesionala in tarile U.E., dupa afectiunile musculo-scheletice, si campania a fost lansata de catre Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca pe 2 iulie 2002, in cadrul Parlamentului European de la Strasbourg.
Initiativa, care formeaza nucleul Saptamanii Europene a Securitatii si Sanatatii in Munca organizate anual de Agentie, este prima campanie desfasurata in intreaga Europa, in care se dezbate problema stresului profesional, estimat a afecta peste 40 de milioane de salariati din tarile U.E.
Conform unui mare numar de studii, stresul profesional afecteaza circa o treime (28%) din salariatii celor cincisprezece state membre. Femeile ating nivele mai ridicate, dar atat pentru femei, cat si pentru barbati, stresul poate fi o problema in toate sectoarele de activitate si la toate nivelele unei organizatii. Una din cele mai frecvente cauze este lipsa de control asupra muncii. 35% din angajati afirma ca nu au nici un cuvant de spus in privinta sarcinilor lor si 55 % se plang ca nu au nici o influenta asupra duratei muncii. Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse (29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii), tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori care cauzeaza stresul profesional.

Costurile umane sunt semnificative. Se estimeaza ca 16% dintre barbati si 22% dintre femei cu boli cardiovasculare din tarile U.E. au boli cauzate de stresul profesional. Sunt asociate cu stresul profesional si alte afectiuni, care includ tulburari musculo-scheletice si probleme de sanatate mentala.

Costurile economice sunt de asemenea semnificative. Intre 50% si 60% din absenteismul la locul de munca este corelat cu stresul profesional. Impreuna cu costurile de sanatate, costurile totale anuale datorate stresului profesional sunt estimate la circa 20 de miliarde EURO pentru tarile U.E., fara a adauga pierderile de productivitate.
Aceasta problematica legata de stresul locului de munca a fost analizata de catre participantii la aceasta intalnire
In deschiderea manifestarii a fost prezentata importanta problemei la nivel international si aspecte privind legislatia si epidemiologia bolilor profesionale prin stres.

Potrivit ghidului Comisiei europene, stresul reprezinta un complex de reactii emotionale, cognitive, comportamentale si psihologice la aspectele nocive si adverse ale continutului, organizarii muncii si mediului de munca. Stresul pozitiv (sanatos) stimuleaza angajatii si ii determina sa faca fata cerintelor muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat si poate produce efecte adverse asupra sanatatii.
Stresul afecteaza sanatatea determinand aparitia unor afectiuni ale organismului ca de exemplu: cardiopatia ischemica, afectiuni psihice, (anxietate, depresie, suicid), musculo-scheletice, gastro-intestinale, afectiuni psihice: anxietate, depresie, suicid.

Discutiile sesiunii de informare s-au axat pe problemele stresului in munca din Romania S-au discutat aspectele legislative privind stresul si munca prezente in Legea protectiei muncii 90/1996 Normele Generale de protectia muncii-1996 (Cap.2 Sarcinile de munca 2.2.2. Efortul neuropsihic Art.139-142), ordinul MSF nr.803/2001 privind indicatorii de raspuns, indicatorii psihologici si psihocomportamentali. S-a discutat despre rolul si importanta medicului de medicina muncii in prevenirea stresului, rolul sau de consiliere a angajatorului dar si a fiecarui angajat in prevenirea stresului legat de profesiune, de organizarea muncii, dar si de problemele extraprofesionale.

Am avut privilegiul de a avea printre noi pe in cadrul intalnirii noastre pe domnul Prof. Dr. Toma Niculescu, somitate in domeniu, care a prezentat importanta stresului pozitiv la locul de munca si delimitari conceptuale si metodologice privind stresul. In cadrul intalnirii care a avut ca participanti specialisti din domeniul de sanatate si securitate in munca (specialisti si rezidenti de medicina muncii, psihologi, ingineri, sociologi, chimisti, biologi s-au prezentat informatii privind modul de abordare a stresului in munca la nivel international, concepte noi privind: relatia stres-afectarea musculoscheletica a membrelor superioare in timpul muncii, violenta la locul de munca, hartuirea sexuala, aspecte privind legislatia si epidemiologia bolilor profesionale prin stres.

S-au facut propuneri de imbunatatire a activitatii de medicina muncii in Romania in domeniul prevenirii bolilor profesionale cauzate de stresul locului de munca, a imbunatatirii legislatiei prin elaborarea in viitor a unor acte legislative specifice, a imbunatatirii circuitului informational in domeniu, a cresterii rolului si importantei psihologului in acest domeniu.

Stresul profesional poate si trebuie sa fie prevenit. Este limpede faptul ca in abordarea acestei probleme singura cale eficienta este de a lucra impreuna. Aceasta inseamna implicarea tuturor factorilor: de la cei care elaboreaza politici pana la cercetatorii stiintifici, partenerii sociali si fiecare angajat.
Reducerea stresului in munca si a riscurilor psihosociale nu este numai o problema morala si legala ci si una economica. Eficienta economica a unei intreprinderi si succesul in afaceri se bazeaza de obicei pe cele mai bune performante ale acesteia in domeniul securitatii si sanatatii.
Sanatatea la locul de munca inseamna incredere si prosperitate in afaceri.Prevenirea stresului in munca ramane o problema care trebuie sa stea in atentie tuturor celor responsabili: a medicului de medicina muncii, a angajatorului, a inginerului de securitatea muncii, a fiecarui salariat in parte.

Dr. Adriana Todea
Medic primar medicina muncii
Doctor in medicina